Pescărușul Jonathan a simțit dorința de a zbura din nou sus – peste toată Europa, pentru a vedea cum se întâlnesc oamenii, chiar dacă nu vorbesc aceeași limbă. Încă de la prima sa oprire în Germania, Jonathan a observat: Adesea există incertitudini inițiale, deoarece unele cuvinte sună străin sau dialectele sună foarte diferit. Dar, de îndată ce oamenii se deschid unul către celălalt, își dau seama că în spatele fiecărei voci neobișnuite se află o poveste proprie – adesea frumoasă, plină de căldură și surprize.
Curios, Jonathan a urmărit curentele ascendente către Austria. Într-un sat pitoresc, a întâlnit un grup de imigranți care învățaseră treptat să comunice cu localnicii. La început a fost dificil pentru toți, deoarece fiecare cuvânt trebuia tradus cu greu, iar unele expresii nu erau înțelese de nimeni. Dar, în timp, încrederea reciprocă a crescut. Cu cât râdeau mai mult împreună și împărtășeau povești, cu atât viața în acest sat devenea mai bogată.
Apoi Jonathan s-a gândit la micuții săi prieteni din Stein (Dacia, România), care se adună într-o fostă casă parohială. Acolo există de la o vârstă fragedă un amestec colorat de romi, unguri și români. Datorită acestor întâlniri timpurii, copiii cresc împreună în mod natural, învață să comunice în diferite limbi și dialecte și descoperă că incluziunea nu permite apariția barierelor. Toți sunt încurajați să-și păstreze propriile particularități, dar în același timp să fie deschiși față de cele ale celorlalți – și astfel se formează o comunitate în care fiecare copil aparține de la început.
Înainte de zborul său de întoarcere, Jonathan a aterizat pe un deal pentru a se bucura de vastitatea cerului și a țării. S-a gândit la toate poveștile minunate pe care le-a auzit în călătoria sa – despre țări natale îndepărtate, vise noi și drumurile adesea stâncoase pe care oamenii le-au parcurs. Da, este nevoie de curaj și deschidere pentru a te pune în locul limbilor străine. Dar fiecare sunet nou, fiecare expresie descoperită ne oferă o privire într-o viață care este mai bogată și mai colorată decât ne așteptam.
Cu un țipăt satisfăcut, Jonathan s-a ridicat din nou în aer. Știa acum: Învățarea unei alte limbi poate fi provocatoare, dar merită. Cine se angajează în acest proces descoperă nu doar cuvinte, ci oameni minunați și poveștile lor unice. Și exact ca și copiii din Stein, acest lucru ne arată că, în ciuda tuturor diferențelor, avem mai multe lucruri care ne unesc decât cele care ne separă.
Ziua Internațională a Limbii Materne
Ziua Internațională a Limbii Materne este celebrată în fiecare an pe 21 februarie. A fost inițiată în noiembrie 1999 de UNESCO pentru a promova conștientizarea importanței diversității lingvistice și a multilingvismului. Data comemorează 21 februarie 1952, când studenți din Dhaka (astăzi Bangladesh) și-au pierdut viața luptând pentru recunoașterea limbii lor materne (bengaleză).Scopul acestei zile comemorative este de a sublinia importanța limbilor materne pentru identitatea culturală și educație și de a pleda pentru păstrarea diversității lingvistice. Astfel, se dorește prevenirea dispariției limbilor și dialectelor, ceea ce ar reprezenta o pierdere majoră a patrimoniului cultural. În același timp, ziua subliniază rolul multilingvismului în înțelegerea la nivel mondial și în sistemele de educație incluzive.
Wenn ihr mehr wissen möchtet, kontaktiert uns gerne unter:
kontakt@jonathan-ev.de
So könnt ihr helfen:
1. Liked und teilt diesen Beitrag
2. Lasst uns eure Meinung in den Kommentaren wissen
3. Spende per Paypal oder per Banküberweisung:
* Jonathan e.V.
* BIC: DENODED1DKD
* IBAN: DE38 3506 0190 1626 7700 25
* Verwendunszweck: Schulprojekt
4. Für „Ein Dach für die Kinder in Dacia“
spendet hier: betterplace.org/p114993